Ce înseamnă empatia în practică?

Ce înseamnă empatia în practică? Când fiul meu în vârstă de zece ani și-a uitat echipamentul de înot acasă; două săptămâni la rând, și a treia oară în  acest semestru, am fost extrem de furioasă.

Dar știam că nu a facut-o intenționat. Mi-am dat seama că nu ar avea niciun sens să-l cert; pentru  că asta nu l-ar face să nu uite lucruri și în viitor.

Mă gândeam cât de neplăcut  trebuie să fi fost pentru el să nu poată să înoate din nou și cât de prost s-a simțit probabil. Când a ajuns acasă, i-am spus: ”Trebuie să fi fost groaznic pentru tine, probabil, te-ai simțit jenat în fața colegilor și a profesorului”. ”Ai dreptate ”  – a răspuns, și niciodată nu și-a mai uitat echipamentul acasă!” (confesiunea unei mămici)

 Ce înseamnă empatia în practică

Adesea folosim, fără să ne dăm seama, fără să gândim, întrebări care implică acuzații la adresa copiilor – de exemplu:

  • ”De ce insiști să porți aceste haine ridicole?”
  • ”De ce îți petreci toată ziua în fața laptopului/TV-ului?”
  • ”De ce  o lovești  mereu pe sora ta?”
  • ”De ce trebuie să te murdărești așa de rău, de fiecare dată?”
  • ”De ce ești așa de neastâmpărat?”

În loc de a proceda în acest mod, ar trebui să încercăm să privim lucrurile din punctul de vedere al copilului.  Putem ghici răspunsurile lor la întrebările de mai sus și să le formulăm noi pentru ei, ceea ce ar arăta că facem eforturi să îi înțelegem.

Am putea reformula întrebările astfel încât acestea să devină mai degrabă afirmații:

  • ”Hainele acestea sunt, evident, preferatele tale. Așa se îmbracă lumea acum? Nu aș putea să spun că îmi place prea mult.”
  • ”Cred că te plictisești?”
  • ”Înțeleg că uneori ești furios pe sora ta, dar nu ar trebui să exprimi asta lovind-o.”
  • ”Ești atât de entuziasmat de jocurile tale, că nici nu te gândești cât de mult trebuie să spăl, nu-i așa?”
  • ”Se pare că nu poți sta liniștit la masă până mâncăm. Nici eu nu prea aveam astâmpăr la vârsta ta.”

Un părinte care arată ca înțelege sentimentele copilului va avea mai mult succes în a-l face pe acesta să realizeze lucrurile pe care altfel le-ar refuza.

Copilul nu se va simți descurajat sau stresat, și nici neglijat sau iritat.

Empatia este cea mai bună  cale pentru a demonstra copilului nu numai că puteți fi pe aceiași lungime de undă, dar, de asemenea, că ești acolo pentru el….și că ești de partea lui.