Nutriţie

A suge şi a mânca

Incetul cu încetul soseşte momentul să schimbaţi planul alimentar al copilului. Incercaţi să introduceţi noi gustări şi să măriţi consistenţa mîncărurilor pentru a-l putea alimenta cu lingura, iar trecerea să fie mai uşoară. Acest lucru se va intâmpla în jur de luna a şasea sau a şaptea. Iată ceva nou de experimentat! A suge este foarte natural şi este un lucru înascut la orice fiinţă umană. Faptul că suge demnonstreză că trăieşte, îşi arată dorinţele şi nevoile. Înghiţirea hranei cu lingura trebuie însă să o înveţe. Acesta nu este un lucru natural pentru el. Veţi descoperi asta când prima mâncare pe care o veţi pregati cu foarte multă dragoste va sfârşi din gură pe jos sau pe masă!

Dar dacă ne gândim  bine, acest lucru nu ar trebui să ne surprindă: în toate aceste luni, copilul s-a învăţat să sugă şi să primească doar lichide, iar acum un obiect dur îi intră de mai multe ori în gură cu o hrană care nu are aceeaşi consistenţă şi nici aceiaşi savoare ca laptele. Este normal ca prima oară să nu meargă totul foarte bine.

 

Când este bine să înţărcăm bebeluşul?

Factorul care decide când să îi daţi mâncare solidă copilului nu este vârsta acestuia: este prima mare separare de mama si trebuie să se facă în acor cu nevoile sale, pentru a-i favoriza independenţa şi plăcerea de a trăi. Dacă, însă, această experineţă este asociată cu durerea sau factorii care nu-i fac plăcere, se va vedea şi în următorii ani. Iată câteva semne prin care veţi vedea dacă bebeluşul este capabil să accepte o nouă savoare şi un nou mod de a se hrăni:

  • Apariţia primului dinte spune multe lucruri. In trecut, se spunea că este mai bine să ne dezvătăm copilul să fie alăptat la sân înainte de apariţia primului dinte, în jurul lunilor a treia sau a cincea. În zilele noastre, s-a înţeles cât de dăunător este să îţi dezveţi copilul înainte de timp, astfel încât majoritatea medicilor pediatri sfătuiesc părinţii să nu accepte acest lucru.
  • Disponibilitatea copilului de a accepta un obiect străin să fie băgat în gură (vă dă peste mână sau se retrag).
  • Dacă mama simte că legătura dintre ea şi copil va decurge aşa pentru mai multe luni, ce îi furnizează copilului o bază de siguranţă pentru a accepta această noua descoperire depărtându-se de ea, şi dacă pentru eaşi pentru copilul său a alăpta reprezintă un lucru tandru între ei, de ce să nu continue?
  • Trebuie luate în considerare şi gradul de dezvoltare la care a ajuns copilul în dezvoltarea mişcărilor şi jocurile sale. De obicei, la sfârşitul lunii a cincea, dă dovadă de îndemânare, de exemplu îşi alege un anume obiect dintre altele; îşi dă seama singur când trebuie să se sprijine în mâini ; face primele tentative de a sta în şezut, iar la vârsta de patru luni mama continuă să mai aibă lapte.
  • Copilul începe să distingă între ” lapte ” şi “mama”. Foarte mult timp, el a asociat plăcerea de a se hrani cu imaginea mamei. Realitatea mamă-lapte a fost pentru el inseparabilă în primele luni: s-a ajuns însă la momentul în care dinstincţia dintre cele două să devină o nouă cucerire. Persoana care până acum l-a hrănit întotdeauna are de acum încolo şi voce  şi zâmbete şi participă activ la preocupările lui. Nu mai este personajul exclusiv de dinainte: acum îi sunt şi alte persoane familiare pe care le acceptă şi le recunoaşte, probabil după anumite particularităţi. Alăptarea acum devine doar o satisface a foamei, dar nu mai este aociată cu plăcerea şi cu contactul apropiat cu mama. Acesta este un semn pentru a începe să îl înţărcaţi.
  • Atunci când stă la masă (în cazul în care ştie deja să stea în şezut), vi se pare ca este interesat de mâncarea adulţilor?